top of page
gunoi de grajd.png

Uscarea gunoiului de grajd

Gunoiul de grajd este un produs rezidual de excreţie (dejecţii solide şi lichide) de la şeptel în amestec cu aşternutul de la animale, resturi de hrană, apă.

Uscarea gunoiului de grajd: Features

Tratarea gunoiului de grajd se impune cu următoarele scopuri:
• Stabilizare pentru reducerea mirosului şi a conţinutului de microorganisme patogene,
• Reducerea greutatii si a volumului in vederea reducerii costurilor de manipulare, transport si depozitare
• Valorificare energetica sau ca fertilizator


Politicile publice actuale incurajeaza doar compostarea si obtinerea de biogaz.


Tratare anaeroba (in scopul valorificarii energetice a biogazului obtinut):
• Costuri de investitie mari;
• Costuri de operare foarte mari, digestoarele necesită energie termică pentru a menține un aport constant de biogaz;
• Necesită separarea foarte buna a deşeurilor municipale la sursă, iar continutul namolurilor trebuie tinut sub control;
• Trebuie dezvoltată si intretinuta o piaţă a fertilizanţilor lichizi;
• Imisii de mirosuri greu de controlat;
• Emisiile de metan de la staţie şi metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de încălzire globală;
• Biogazul nu poate fi stocat;
• Biogazul contine impuritati si este foarte coroziv, in consecinta echipamentele din instalatiile de transport, distributie si combustie sunt speciale si costisitoare;
• Conversia in energie electrică este foarte costisitoare.


Tratare aeroba (in scopul valorificarii ca fertilizant sau ameliorator de sol a compostului obtinut).
• Costuri de investitie mari, statiile sunt scumpe si necesita spatii mari pentru amplasare;
• Costuri de operare foarte mari, aerarea necesită un consum foarte mare de energie electrica;
• Necesită o foarte bună separare la sursa a deşeurilor municipale biodegradabile, iar continutul namolurilor trebuie tinut sub control;
• Trebuie dezvoltată şi întreţinută o piaţă a compostului;
• Imisii de mirosuri greu de controlat;
• Pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu;
• Pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon;
• Probleme legate de vectori de propagare (şobolani, muşte, tantari);
• Utilizarea fiind sezoniera, se creeaza stocuri mari greu de gestionat.


Valorificarea energetica a biomasei obtinute din bio-deseuri este neglijata.

Uscarea gunoiului de grajd: Text
bottom of page